Ultimele comentarii

Cand a fost facuta fotografia? Care este ...

17/01/2017 @ 10:10:53
de catre Istvan


Frumos ce ai publicat părinte și ...

08/10/2016 @ 15:41:04
de catre Munteanu Nicolae


interesant ca o asemenea cladire exista ...

11/03/2016 @ 10:41:27
de catre sebes gheorghe


An de an de Ziua Tineretului ...

30/11/2015 @ 12:53:24
de catre Teodor Cretu


Părinte, erau alte vemuri atunci, când ...

31/07/2015 @ 06:44:25
de catre Munteanu Nicolae


Calendar

Aprilie 2019
LunMarMierJocVinSamDum
 << < > >>
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930     

Anunt

Cine este conectat?

Membru: 0
Vizitatori: 2

rss Sindicalizare

23 Ian 2015 - 15:15:57

Biserica Mănăstirii Premonstratense Maica Îndurerată, (fostă Paulină) Oradea, Județul Bihor, Provincia Crișana:

Complexul Premonstratens, se găsește azi pe Strada Roman Ciorogariu din Oradea și este format din Biserica Maica Îndurerată (fostă Paulină) și Mănăstirea Premonstratensă ( azi Colegiul M. Eminescu).
 Această Biserică a Mănăstirii Premonstratense Maica Îndurerată, a fost ridicată inițial, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ca biserică a ordinului Paulin. Una din cele mai importante biserici baroce din zonă, au fost distruse odată cu desființarea ordinului Paulin în anul 1786 și distrugerea arhivei acestuia. Paulinii s-au reîntors în Oradea, după înnăbușirea revoluției conduse de Francisc Rákóczy II., pentru a-și reconstrui vechea mănăstire medievală. Negăsind locul acesteia, și-au întemeiat reședința într-o nouă locație, beneficiind de sprijinul episcopului orădean. Cardinalul Imre Csáky le-a donat case și parcele, dar și materiale de construcții, necesare ridicării mănăstirii, iar episcopul Okolicsányi a transferat biserica cu hramul Sf. Brigita, ordinului împreună cu terenul aferent. Mănăstirea nouă însă nu a fost ridicată aici, deoarece până la urmă episcopul Miklós Csáky, la cererea personală a guardianului Pál Fejér a făcut o nouă donație, și anume pe locul în care se găsește această mănăstire în momentul de față. Construcțiile au început după anul 1740, când episcopul Csáky Miklós, la cererea guardianului Pál Fejér a donat ordinului, prin scrisoarea datată la 13 iulie, parcela ocupată în momentul de față de ansamblul mănăstirii. Biserica Sf. Brigita, folosită anterior de ordinul Paulin, a fost denumită de o conscripție, din anul 1766, ca Capella Slavonica, deci atunci noua mănăstire și biserica ei au intrat în folosința efectivă a ordinului. Sunt cunoscute doar date ce se referă la executarea mobilierului, din anul 1772: Trencsényi Mária Magdolna, soția vicecomitelui de Bihor, Laczkovics László ridică un altar dedicat Sfintei Treimi. După plecarea Paulinilor biserica devine depozit, iar o parte a mobilierul a fost vândut. La șase ani după intrarea în vigoare a Diploma restitutionale, emisă la 12 martie 1802 a ordinului Premonstratens, în anul 1808, aceștia au preluat biserica rămasă goală a Paulinilor și ea se află și astăzi în posesia lor. Proiectantul ansamblului mănăstiresc a fost Vépi Máté, călugăr Paulin, adus de episcopul Csáky Miklós în anul 1740, pentru proiectarea noii catedrale episcopale. Acesta nu a mai fost realizat, însă e verosimilă prezența și contribuția lui la conceperea proiectului ansamblului Paulin. Clădirile acestui ansamblu Mănăstiresc, ce își păstrează în mare măsură forma inițială, se găsesc în cartierul Olosig al  orașului Oradea. Ansamblul fiind compus dintr-o biserică cu axa orientată nord-sud, mononavată, având cu două turnuri pe fațada principală și o mănăstire aflată la vest de ea. Fațadele laterale ale bisericii sunt simple, ritmate doar de pilaștri aplatizați și parțial acoperite de corpul mănăstirii. Cele două turnuri imprimă o dezvoltare considerabilă a fațadei față de lățimea navei, totodată o structurare pe verticală pe trei axe a acesteia. La rândul lor, creând un echilibru compozițional, cornișele profilate divizează fațada în trei registre orizontale. Fațada nordică clasicizantă, terminată cu un timpan triunghiular, este flancată de cele două turnuri încheiate cu o puternică cornișă profilată superioară, ce se curbează pe fiecare latură deasupra discului ceasurilor. Portalul principal este încadrat de coloane angajate toscane ce se-nalță peste piedestaluri și se continuă și la nivelul etajului. Sprânceana prevăzută cu un timpan triunghiular deschis a portalului, este susținut de trei console, iar deasupra ei apare o fereastră trapezoidală cu laturile arcuite. În același registru la turnuri apar câte două ferestre ovale suprapuse. La etaj fereastra din mijloc este de dimensiuni mai mari și are o terminație dreaptă cu timpan arcuit, în timp ce cele laterale au timpane triunghiulare, iar ferestrele turnului se-ncheie semicircular. Nava bisericii este acoperită cu trei travei de bolți boeme, ce se descarcă pe arce dublou respectiv pe perechi de pilaștri aplatizați, cu capiteluri corintice. O cornișă profilată perimetrală crează legătura dintre nașterea arcadelor și câmpul parietal. Corul este acoperit cu o boltă boemă aflată la o cotă mai mică decât cea a navei, iar arcele dublou ale ei sunt susținute de coloane angajate cu capiteluri corintice, absida fiind prevăzută cu o cupolă marcată de arce dublou aplatizate iar în ax existând o penetrație în jurul unei ferestre ovale. Bolta este decorată cu stucaturi: patru figuri în colțuri, purtând câte un coș, medalioane, vrejuri și cartușuri. Această decorație se repetă și pe peretele parapetului tribunei. Spațiul interior este luminat de cele trei ferestre înalte, cu terminații în segment de arc ale navei și fereastra corului. La vest de cor, se găsește  clădirea Mănăstirii, legată de biserică. Accesul dinspre cor, spre coridoarele de lângă acesta, se face prin două uși cu ancadramente profilate, cu sprâncenele arcuite iar de aici se pătrunde spre sacristia boltită și spre culoarele mănăstirii. Ferestrele ce înlocuiesc golurile oratoriilor și comunică cu coridorul de la etajul mănăstirii, sunt prevăzute cu balcoane susținute de console. Etajul al doilea al Mănăstirii cu ziduri masive, este construit la începutul secolului al XIX-lea, iar parterul și etajul întâi sunt acoperite cu bolți boeme, ce se descarcă pe arce dublou dubli. Cele mai valoroase elemente de mobilier sunt stranele realizate de meșterul Johann Egidius Hartig, cu reprezentări ale Legendei Sfântului Paul Eremitul în 16 scene și orga comandată de episcopul Forgách. Altarele existente provin deja din perioada ordinului Premonstratens. Altarele laterale ridicate în anul 1808 au fost dedicate Sf. Ana, Sf. Iacob, Sf. Augustin și Sf. Norbert. Tabloul altarului principal dedicat Maicii Îndurerate, a fost realizat de către Mezey Lajos în anul 1841.


Popa Cristian · 376 vizualizari · 0 comentarii

Link permanent catre articolul complet

http://provinciacrisana.blogratuit.ro/Provincia-CriEa-b1/Biserica-Manastirii-Premonstratense-Maica-Indurerata-fosta-Paulina-Oradea-JudeEul-Bihor-Provincia-CriEana-b1-p570.htm

Comentarii

Acest articol nu are Comentariu momentan


Scrieti un comentariu

Statutul noilor comentarii: In asteptare





Url-ul dvs. va fi afisat.


Va rugam introduceti codul continut de imagini


Textul comentariului

Optiuni
   (Salveaza numele, emailul si url-ul in cookies.)